Vizita de Ion Luca Caragiale....

Ion Luca Caragiale (1852-1912) a ramas , pana astazi, cel mai mare dramaturg din literatura romana , mai ales prin comediile :’’O Noapte Furtunoasa ‘’, ‘’O scrisoare pierduta’’ si ‘’D-ale Carnavalului’’ , in care prezinta aspecte caracteristice al lumii romanesti de la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Numele sau este legat si de inegalabilele ‘’Momente si schite ‘’, in care prezinta , intr-o viziune comica , intamplari la care participa personaje reprezentative din societatea contemporana a autorului .

Schita este o opera epica –o naratiune- in proza de mici dimensiuni in care se relateaza o singura intamplare semnificativa din viata unor personaje.

Actiunea dintr-o schita se petrece intr-un interval de timp scurt, cel mult o zi, si intr-un spatiu restrans .

  In opera literara ‘’ Vizita’’,care este o schita I.L.Caragiale infatiseaza intamplari ce evidentiaza efectele educatiei gresite, primate in familie.

Titlul precizeaza imprejurarea in care povestitorul se intilneste cu Ionel si constata urmarile ‘’educatiei’’despre care vorbea, cu mandrie, mama copilului .prin folosirea substantivului’’vizita’’,in forma sa nearticulata,autorul da un caracter general intamplarii,rasfatatului Ionel devenind reprezentantul copiilor care sfideaza bunul simt, ca urmare a unei proaste educatii.

Fiind o opera epica,autorul isi exprima in mod indirect gindurile si sentimentele prin intermediul actiuniisi al personajelor.Intamplarile sunt povestite de catre narator care, in aceasta opera literara, este si personaj-martor,deoarece participa la actiune.Statutul de personaj-narator justifica povestirea la persoana I.

Ca in orice naratiune ,actiunea se constituie in momenteale subiectului.

Prima fraza a schitei,’’M-am dus la Sf. Ion sa fac o vizita doamnei Maria Popescu,o veche prietina’’ca ‘’s-o felicit pentru onomastica uniculuisau fiu ,Ionel Popescu,…’’,constituie intriga actiunii(cauza actiunii).

Dupa ce precizeaza motivul vizitei, in expozitiune autorul il prezinta pe Ionel,’’un copilas foarte dragut de vreo opt anisori,’’

‘’imbracat ca maior de rosiori,in uniforma de mare tinuta’’.

Musafirul aduce in dar copilului o minge ‘’foarte mare de caucic si foarte elastica’’,ceea ce face placere atat doamnei Popescu, cat si fiului ei.Dupa ce discuta despre agricultura si despre vreme ,oaspetele remarca absenta,in ultimul timp, din societate a doamnei.Aceasta se scuza explicandu-ica se ocupa de educatia copilului,deoarece ‘’s-a facut baiat mare’’.

Desfasurarea actiunii evidentiaza urmarile ‘’educatiei’’.

Primul efect  al acesteia se vede imediat, deoarece din camera alaturata se aude ‘’o voce ragusita de femeie batrana’’,care-I reclama mamei ca Ionel ‘’nu s-astampara si e gata sa rastoarne masina de facut cafea. Dup ace-si arata incantarea provocata de strengariile baiatului si remarca entuziasmata cat este de destept, doamna Popescu se indreapta spre usa, unde ii apare in fata ‘’micul maior’’, ‘’luand o poza martiala ‘’. Mama-l saruta si il scuipa sa nu-l deoache, apoi , rugandu-l sa nu se mai apropie de ‘‘masina’’, isi continua conversatia cu musafirul.

In acest timp , Ionel merge intr-un colt al salonului unde, ‘’pe doua mese, pe canapea, pe fotoliuri si pe jos stau gramadite fel de fel de jucarii’’ si alege o trambita si o toba , cu care, in timp ce se legana pe un cal de lemn, face un zgomot asurzitor, incat cei doi adulti nu se mai inteleg . Observatia mamei ‘’ca nu e frumos cand sunt musafiri’’ si mai ales precizarea oaspetului ca ‘’ la cavalerie nu e toba si maiorul nu canta cu trambita’’, schimba jocul copilului , care scoate sabia si incepe sa atace tot ce-i iese in cale .

Prima victima este ‘’jupaneasa cea ragusita’’ , care intra pentru a aduce cafea si dulceata . Ea este salvata in ultimul moment de mama  ce-i sarise in ajutor si care-si plateste cutezanta, deoarece se alege cu o ‘’puternica lovitura de spada’’, sub ochiul drept.

Intamplarea nu o supara pe doamna Popescu , deoarece aceasta vrea o sarutare de la copil , pentru a-l ierta . Oaspetele cere permisiunea de a fuma la cafea, iar gazda, dupa ce-i precizeaza ca la ei se fumeaza, ii spune razand ca si ‘’maiorul’’ ‘’ii cam place’’. Oaspetele ii explica copilului ca nu e bine sa fumeze dar aceste raspunse obraznic :’’Dar tu de ce tragi ?’’.

          Dupa remarca mamei a mancat prea multa dulceata, mai ia cateva lingurite si dispare in ‘’vestibul, de unde se intoarce cu cheseaua goala. Se apropie apoi de musafir , ia din tabachera o tigara , pe care o pune in gura si, salutand militareste , cere un foc.

La indemnul mamei amuzate , oaspetele ii aprinde tigara , pe care copilul o fumeaza pana la carton , apoi incepe sa se joace cu mingea , trantind-o cu atata indarjirea , incat acesta , dupa ce ‘’tulbura grozav linistea ciucurilor de cristal ‘’ai candelabrului ,ii zboara musafirului ceasca , oparindu-l cu cafea. Si de aceasta data interventia mamei este formala , ea isi consoleaza oaspetele , spunandu-i ca pata de pe pantalon ‘’ iese cu nitica ap calda’’

In momentul urmator , care este si punctul culminant al actiunii, copilul lesina din cauza tutunului , iar musafirul, in timpul actiunii, ce mama este ‘’disperata’’ , il stropeste cu apa rece, pana isi revine.

          Deznodamantul schitei include plecarea oaspetului care , abia acasa isi da seama de ce disparuse Ionel in vestibul cu cheseaua de dulceata- ca sa-i toarne dulceata in sosoni.

          Intamplarea povestita- vizita facuta doamnei Maria Popescu, care se poate concentra in cateva momente : discutia cu doamna Popescu , conflictul cu slujnica , joaca cu trambita si toba, atacul fumatul, trantirea mingii si lesinul ii ofera autorului prilejul de a reliefa personajele – Ionel, doamna Popescu , slujnica, naratorul.

          Ionel este personajul principal al schitei deoarece partcipa la toate momentele actiunii, fiind ‘’eroul’’ intamplarilor care-i evidentiaza trasatura morala de baza , proasta crestere.

Lipsa de educatie genereaza dispretul pentru slujnica pe care nu o asculta , in ciuda faptului ca era in varsta , dezordinea care domnea printre jucariile sale, lipsa de respect fata de mama sa si chiar fata de musafir, deoarece conturba frecvent conversatia celor doi si ii toarna oaspetului dulceata in sosoni, obraznicia pe care o dovedeste servindu-se din tabachera musafirului.

Faptele lui Ionel starnesc rasul , mai ales rasul mamei, care se dovedeste incapabila de a face educatie .

Indulgenta fata de nazbatiile lui Ionel si mai ales maimutareala sentimentala a doamnei Popescu –personaj secundar- sunt departe de a conveni unei educatii ‘’sanatoase’’, cum pretindea la inceputul schitei .

Naratorul – personaj, cu rol pasiv , aparent detasat de ceea ce povesteste, prin ironia cu care relateaza micile incidente , sugereaza pozitia sa critica.

Talentul de dramaturg a lui Caragiale este evident si in schita ‘’Vizita’’. El imbina , in principal, doua moduri de expunere , naratiune si dialogul, care au rolul de a evidentia trasaturile morale ale personajelor caracterizate prin fapte si limbaj . Cel de-al treilea mod de expunere , descrierea , apare fragmentar in schita de portret facuta lui Ionel si in prezentarea interiorului casei doamnei Popescu.

Deoarece este o opera literara epica in proza , de mici dimensiuni , cu un numar redus de personaje , in care se povesteste o singura intamplare-vizita facuta de narator doamnei Popescu pentru a o felicita cu ocazia onomasticii fiului sau – prin care se evidentiaza cate o trasatura caracteristica a personajelor – prosta crestere a lui Ionel si incapacitatea doamnei Popescu de a-si educa fiul- iar timpul si spatiul de desfasurare ale actiunii sunt restranse , naratiunea ‘’Vizita’’ de I.L.Caragiale este o schita.