Suntem cu totii obisnuiti sa traim intr-o lume care depinde de ALTCINEVA sau ALTCEVA.Si toata lumea are idei,toata lumea stie ca vrea ceva de la viata…dar nimeni nu face nimic.Toti ne lasam condusi mai mult sau mai putin.Ne este frica sa luam atitudine.Oare de ce?Ce-ar fi sa ne hotaram sa facem ceva si pentru noi?
Cei care mai putem face ceva suntem noi,adolescentii:Noi suntem la varsta la care mai putem schimba si ne putem afirma.Noi putem fi altfel.
Pana nu greseste omul in viata,nu se convinge ca e adevarat ce i se spune.La aceasta varsta,suntem prinsi intre parinti si prieteni.Si nu de multe ori facem alegerea corecta.”E mult sa gresesti o data pentru a nu repeta greseala.”,iti zic prietenii si au dreptate in mare parte.Dar sunt si situatii in care greseala se repeta si ajungi sa te intrebi cu ce ai gresit.Oare meritai chiat tie sa ti se intample?
Iti pui mii de intrebari…si nu le gasesti raspuns.In momentele diferite te gandesti la ce e mai rau.Esti suparat pe toate lumea.Te inchizi in camera ta si numai iesi.Stai singur intre patru pereti.Nu ai pe nimeni care sa-ti aline durerea in asemenea momente.Te gandesti la multe lucruri.Iti e greu.Iti iei ursuletul de plus in brate si plangi.Te descarci,dupa care esti nuvoit sa iesi sa infrunti realitatea.Sa dai ochii cu lumea rea si cruda.Nu o poti face la infinit,dar inveti sa ierti atunci cand ti se greseste.Poate ca asta ai invatat de la o persoana la care nu te asteptai.
Ii vezi pe altii fericiti.Te intrebi de ce nu esti si tu la fel.Sunt putini cei care nu te-au parasit:parintii si 2-3 prieteni.Usor-usor ii indepartezi si pe ei prin comportamentul tau.Devii greu de inteles.Devii sensibil la orice cuvant.
Nu mai suporti nimic.Fara sa vrei ii jignesti pe cei dragi.Iti pare rau,dar nu recunosti.Te inchizi in tine.Daca cineva incearca sa se apropie de tine,refuzi.De fapt,refuzi orice pentru ca varsta iti permite.Vrei sa ramai fara nimic,sa dai impresia ca nimeni nu te poate invinge.
Dar cu ce te ajuta?Cu nimic.Doar iti hranesti orgoliul flamand. Dupa ce te razbuni pe toti cei care te-au ranit si dupa ce iti dai seama ca cel mai bine si cel mai corect e sa ierti,te linistesti.
Toate acestea,si nu numai,le traim cu totii.ADOLSCENTUL DIN MINE se afirma intr-un mod unic,dar asemanator cu al vostru si mereu invata ca e mai bine pentru el.
Cei care mai putem face ceva suntem noi,adolescentii:Noi suntem la varsta la care mai putem schimba si ne putem afirma.Noi putem fi altfel.
Pana nu greseste omul in viata,nu se convinge ca e adevarat ce i se spune.La aceasta varsta,suntem prinsi intre parinti si prieteni.Si nu de multe ori facem alegerea corecta.”E mult sa gresesti o data pentru a nu repeta greseala.”,iti zic prietenii si au dreptate in mare parte.Dar sunt si situatii in care greseala se repeta si ajungi sa te intrebi cu ce ai gresit.Oare meritai chiat tie sa ti se intample?
Iti pui mii de intrebari…si nu le gasesti raspuns.In momentele diferite te gandesti la ce e mai rau.Esti suparat pe toate lumea.Te inchizi in camera ta si numai iesi.Stai singur intre patru pereti.Nu ai pe nimeni care sa-ti aline durerea in asemenea momente.Te gandesti la multe lucruri.Iti e greu.Iti iei ursuletul de plus in brate si plangi.Te descarci,dupa care esti nuvoit sa iesi sa infrunti realitatea.Sa dai ochii cu lumea rea si cruda.Nu o poti face la infinit,dar inveti sa ierti atunci cand ti se greseste.Poate ca asta ai invatat de la o persoana la care nu te asteptai.
Ii vezi pe altii fericiti.Te intrebi de ce nu esti si tu la fel.Sunt putini cei care nu te-au parasit:parintii si 2-3 prieteni.Usor-usor ii indepartezi si pe ei prin comportamentul tau.Devii greu de inteles.Devii sensibil la orice cuvant.
Nu mai suporti nimic.Fara sa vrei ii jignesti pe cei dragi.Iti pare rau,dar nu recunosti.Te inchizi in tine.Daca cineva incearca sa se apropie de tine,refuzi.De fapt,refuzi orice pentru ca varsta iti permite.Vrei sa ramai fara nimic,sa dai impresia ca nimeni nu te poate invinge.
Dar cu ce te ajuta?Cu nimic.Doar iti hranesti orgoliul flamand. Dupa ce te razbuni pe toti cei care te-au ranit si dupa ce iti dai seama ca cel mai bine si cel mai corect e sa ierti,te linistesti.
Toate acestea,si nu numai,le traim cu totii.ADOLSCENTUL DIN MINE se afirma intr-un mod unic,dar asemanator cu al vostru si mereu invata ca e mai bine pentru el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu